Fă-ți timp

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci.
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând,
Fă-ţi timp să poţi cu milă să le alini trecând.
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lâng-un izvor,
Fă-ţi timp s-auzi ce-ţi spune o floare, un cocor.
Fă-ţi timp s-aştepţi din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ţi timp pe-un munte seara, stând singur, să te rogi.
Fă-ţi timp să vezi frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp căci eşti de bune şi rele-nconjurat.
Fă-ţi timp şi pune suflet să dăruieşti iubire,
Fă-ţi timp căci în iubire e numai bucurie.
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să-i dai vieţii şi morţii tale preţ.
Fă-ţi timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieţii nu poţi ca s-o mai strângi

Nu spune Tatăl Nostru, dacă…

Nu spune Tatăl Nostru, dacă în fiecare zi nu te comporți ca un fiu.

Nu spune nostru, dacă trăiești izolat în egoismul tău.

Nu spune care ești în ceruri, dacă te gândești doar la lucrurile pământești.

Nu spune sfințească-se numele tău, dacă nu îl onorezi.

Nu spune vie împărăția ta, dacă îl confunzi cu succesul material.

Nu spune facă-se voia ta, dacă nu îl accepți în momentele de durere.

Nu spune dă-ne nouă astăzi pâinea ta, dacă nu te preocupi de persoanele care suferă de foame.

Nu spune și ne iartă nouă greșelile, dacă încă porți ranchiună către fratele tău.

Nu spune și nu ne lăsa să cădem ispită, dacă ai intenția de a continua să păcătuiești.

Nu spune eliberează-ne de cel rău, dacă nu iei poziție împotriva celui rău.

Nu spune Amin, dacă nu iei în serios cuvintele Tatălui Nostru.

Creștini, să ne cunoaștem mai bine

Știm că în perioada 18-25 ianuarie a fost săptămâna de rugăciune pentru unitatea tuturor creștinilor. Mulți dintre creștini privesc acest lucru ca fiind ceva foarte bun pentru Biserică și pentru creștini, dar la fel de multi privesc ca fiind contrariul.

Am citit zilele trecute câteva bloguri unde administratorii lor erau total impotriva acestui lucru, priveau chiar cu dispreț și îi criticau și pe mebrii bisiricii lor care au acceptat să se facă astfel de întâlniri în bisericile lor. Nu înțeleg de ce atâta teamă, căci aș fi prea dur să spun răutate sau dorință de distrugere. Nu dau nume de bloguri pentru ca nu doresc să atrag mânia cuiva asupra mea.

E posibil ca cineva să înțeleagă că unitate înseamnă trecerea de la o credință la alta și adoptarea ei. Nu acesta este scopul ecumenismului. Scopul care ecumenismul îl propune creştinilor este acela de a fi „una în Cristos”. Se spune că toţi cei ce fac parte din biserica universală invizibilă trebuie să fie una, invocându-se cuvintele Domnului din Ioan 17:21,
„Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca, şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.”
Nimeni nu dorește și nici nu cere ca o credintă să adopte o alta. Dorința lui Cristos este aceasta: ca toți să fim o singură turmă și un singur păstor; așa cum era Biserica la origini.

Chiar dacă Biserica la ora acuală este împărțită, nu putem susține că o anumită credință deține adevărul iar altele sunt false. Dacă privim lucrurile așa, atunci o unitate nu va fi niciodată. În momentul în care privim la lucrurile care ne despart sau judecăm anumite comportamente ale unei credințe, nu facem decâ să înrăutățim situația.

Dacă vrem cu adevărat să ne ajutăm o modalitate ar fi să căutăm să ne cunoaștem mai bine. Fiecare credință este diferită și în acelați timp fiecare are valorile sale. Una poate să fie un dar pentru alta.

Relațiile dintre credințe trebuie să fie ca și relațiile între oameni. Dacă avem în fața noastră o persoană și privim doar exteriorul sau coportamentul ei negativ, această persoană nu se va apropia niciodată de noi. În schimb, dacă vom căuta să o înțelegem, îi vom aprecia calitățile, acea persoană se va apropia, putem deveni buni prieteni și să mergem înainte împreună.

Atunci, haideți să ne cunoaștem mai bine, să privim la lucrurile frumoase pe care le are celălalt, să căutăm să-l întelegem.

Nu are rost să judecăm de ce cineva este așa și nu este ca noi. Nu are nici o vină că s-a născut în credința pe care o are și crede în ea și o promovează. Fiecare ține la credința sa. Dacă am fi fost educați în altă credință decât aceasta pe care o avem, am fi gândit și am fi reacționat la fel. Deci, să stăm și să cugetăm. Cine are de înțeles, să înțeleagă!

Câți ani avem?

Când întrebăm pe cineva: câți ani ai? Ne răspunde imediat: 7; 33; 48. Fiecare știe câți ani are. Af fi chiar rușinos din partea cuiva să nu știe câți ani are.

Dacă stăm să calculăm bine, de fapt, nu spunem cu exactitate câți ani avem. Știm câți ani avem pentru că ținem cont de data nașterii. De fapt, avem mai mult decât spunem. Întotdeauna vem mai mult cu nouă luni (depinde de fiecare) decât anii care îi calculăm de la data nașterii.

Copiii obișnuiesc să spună: eu am 3 ani și 5 luni. Așa sunt învățați de părinți să spună, căci altfel nu îți dai seama la un copil dacă are 3 sau 4 ani. Dacă un adult îți spune că are 24 ani și 3 luni, înseamnă că, în realitate, el are 25 de ani.

Avem viață în noi încă din momentul conceperii și nu doar din momentul nașterii, dar aceste luni nu se iau în calcul și nu se adaugă lungimii vieții noastre. Viața noastră este luată în calcul din momentul în care ne naștem.

Ar fi mai dificil să calculăm anii noștrii adunând și aceste luni, dar, ca idee, puțini țin cont de aceste luni de viață înainte de a vedea lumina. Am scris aici doar ceea ce am remarcat zilele acestea.

Sper să nu mă înșel, dar, cred că evreii atunci când aduc un tort la ziua de naștere, ei pun cu o lumânare un în plus decât anii care sunt împliniți, indicând astfel și anul (lunile) cât a stat în sânul mamei. E un gest frumos.

Iubirea aduce suferință

Ce e dragostea? Nevoia de a iesi din tine insati. Ma intreb daca nu e mai bine sa traiesti inchis in tine decat sa dai frau liber sentimentelor. Ce te asteapta la celalat capat? Durerea, care nu este inteleasa nici macar de cel care o genereaza…Si atunci la ce bun sa iubesti cand stii ca pana la urma sufletul iti va fi pustiit? De ce nu stim sa alegem persoana careia sa-i daruim toata dragostea pe care o avem in noi? Ne epuizam sentimentele pentru persoane care nu merita iubirea noastra si atunci cand intalnim o persoana care merita sa fie iubita, constatam ca nu mai avem resurse, ca suntem goliti sufleteste.
Un om care nu iubeste nu ajunge sa sufere…si totusi…iubirea ar trebui sa insemne bucurie, fericire, implinire langa omul de langa tine. Ar trebui uitandu-te in ochii persoanei iubite sa vezi tot Universul in care sa te regasesti, dar iubirea este complicata…. Uneori iubim, dar nu stim cum sa iubim…e complicat…dar un singur lucru stiu sigur…iubirea doare… De ce ne face sa sufarim omul pe care il iubim? Oare de ce el nu intelege ca tot Universul nostru se regaseste in el…ca toate visele noastre cladite cu grija le-am ascuns in el…sau le-am regasit in el? El nu vede…el nu vede iubirea noastra si atunci simtim ca ne pierdem si noi…e ciudat…iubirea e ciudata si e diferita…nu vom putea sa iubim asa cum iubeste cel de langa noi…iubim in mii si mii de feluri…anumite lucruri sunt comune in toate iubirile…dorinta de a-l revedea pe omul iubit, dorinta de a fi cu el….dorinta de a fi mereu langa tine…dorinta de a fi suflet langa suflet….invaluiti intr-un parfum al fericirii si al bucuriei traite in doi… Omul e facut sa iubeasca o singura data, o singura persoana si aceea este iubirea care inalta fiinta si o duce dincolo de aceasta lume. Insa totusi, iubirea doare….E o secure cu doua taisuri. Dar poate ca, daca nu ar avea si acest aspect neplacut nu am stii sa o apreciem la justa-i valoare.” Simona Ionita

Este cineva care dorește să procure durere pentru persoana care o iubește? Nu cred, însă sunt multe motive pentru care iubirea față de o persoană aduce multă suferință.

Și, totuși, ce este dragostea?

Când iubești cu adevărat îti pierzi controlul. Totul. Toate granitele, timpul. Două corpuri se îmbină…si nu mai stii cine ce e. Si când dulcea confuzie este asa de intensă încât simti că mori… …totul se termină, si rămâi numai tu cu corpul tău. Dar cel pe care-l iubesti este încă acolo.

Asta este un miracol. Poti ajunge în Rai si să te întorci în viată. Să te întorci, când vrei tu, la cel pe care-l iubesti.

Durerea din suflet

”Incredibil cum durerea din suflet nu este înţeleasă. Dacă ești împușcat, imediat vine ambulanța. Dacă îți rupi piciorul imediat ți-l pun în ghips. Dacă ai gâtul inflamat imediat iți dau un medicament. Dar dacă ai o inimă frântă şi ești atât de disperat încât nu îți mai poți deschide gura,  dureros este că nimeni nu realizează. Cu toate acestea, durerea din suflet este o boală mult mai gravă decât un picior rupt sau durerile de gât, leziunile sale sunt mult mai profunde şi mai periculoase decât cele provocate de un glonţ. Sunt râni care nu se vindecă,  și aceste plăgi pot începe să sângereze la fiecare durere „. Oriana Fallaci

Comic sau tragic?

Am găsit acestă imagine pe un site italian printre imaginile funny. Nu consider a fi o imagine comică. Pare a fi comic faptul că acel bătrănel oferă de băut soldatului sau dușmanului, însă exprimă o altă realitate. Oamenii simpli întotdeauna se înțeleg intre ei, doar că între ei stau interesele celor mai mari. Acel soldat cu siguranță că nu stă de bunăvoie acolo, el doar asculă ordinele altora. Ar fi fost mult mai bucuros să fie acasa lăngă frații sau părinții lui.

Această imagine exprimă o realitate tragică în lume, în același timp exprimă dorința de pace și înțelegere între oameni. Cand se va realiza acest lucru? Atunci când nu vor mai fi interese.