(Pentru a vedea o fotografie la dimensiune mai mare, dati click pe imagine. Dacă vreti si mai mare, mai dati o dată click pe imaginea mărită)
 | anemari on Durerea din suflet |
 | Dragos on Spirit de luptator |
 | Oana on Iluzie optica |
 | Vali on Aforisme – Isus |
 | fratele on Amintiri în imagini |
 | andreea on Amintiri în imagini |
 | SweetViper on Crăciun la Istanbul |
| fratele on Crăciun la Istanbul |
| SweetViper on Crăciun la Istanbul |
 | Yoana Minea on Durerea din suflet |
 | stefan on Copilăria mea |
 | ASPECT on Aforisme – Isus |
 | Felicia Moldoveanu on Sfaturi pentru o viaţă mai… |
 | Robert on Iluzie optica |
| fratele on Dialog despre Dumnezeu și… |
Foarte frumoase pozele! Mi-ai adus aminte de cateva momente deosebit de frumoase ce le-am petrecut impreuna.
Te cred, Ionut, mai ales experienta din Germania. Cand mai mergem?
poate la vara
sau vara viitoare. sa fie cald 
ai cateva poze pe care eu nu le am…si am observat ca..porecla de pe atunci Irina “palarioara” mi se potrivea, peste tot am cate o palarioara:))) tare:))
Acum am realizat si eu că purtai mai mereu palarioara; ba albastră, ba crem, ba roșie. Dacă te uiti mai atentă in fotografii, vei vedea că si au port palarioară în multe locuri… M-ai molipsit si pe mine.
MUltam pentru fotografii.Desii este tarziu nu m-au lasat pana nu le-am vazut pe toate,sunt minunate.Bravo,cred ca esti un MARE OM.BAFTA in tot ceea ce faci.
Foarte frumoase fotografiile!Ceea ce imi lipseste cel mai mult este zapada,dar nu numai un munte cu zapada ,ci acele zile si seri cand ne dadeam cu sania,cand ma trezeam dimineata de la 5 sa vad daca a nins,cand ne frecau baietii cu zapada….am fost cu copii mei sa facem ski,sanie ce sanie,eu vroiam sania facuta de tati,era cea mai buna,mai veneau niste oraseni cu niste sanii de alum iniu si dintr-o lovitura i se stramba toata…iar un vecin avea o sanie cam mare,era ,,tancul nostru,,urcam cam 10-15 pe ea,unul peste altul,pe ,,talpeti,,…superrrrrrr asa,cand intreb copii ce isi aduc aminte de acea excursie la munte,imi spun,,a fost foarte frig,,
tot original ai ramas. e si asta o carisma. cel mai mult mi-a placut foto nr. 11 (9); iti sta mai bine cu gri decat cu negru; asta inseamna ca esti facut sa fii misionar. serios vorbesc! nu o lua ca pe o profetie! e chiar adevarat! e prezentul! succes!
wow.. cate poze superbe..!!
felicitari..:*:*
Multumesc din suflet, Mariana!
frumoase pozele as fi vrut sa fiu si eu cu voi .poate daca ajung cumva la vara mergem undeva la padure.mie dor de voi si de satul unde am invatat sa vb ……////apropo sunt emy din bucuresti sper sa stiti cine sunt.
Buna seara, am jumatate de zi de cand stau lipita de calculator si mai exact pe blogul tau (daca imi permiti sa-ti spun asa), am plans in hohote citind cele legate de Dumnezeu si am zambit la vederea pozelor (a amintirilor) mi se pare minunat ca ai reusit sa cunosti si sa stai o perioada cu oameni dintr-o alta “lume” si pun in ghilimele pentru ca nu stiu din ce tara sunt ,dar mi se pare minunat sa ajungi sa cunosti oameni, de oriunde din lume, de orice nationalitate, si buni si rai , urati si frumosi, ca noi si diferiti de noi….si sa-i apreciezi si sa ti se para minunati cu totii….sa-ti dea Dumnezeu sanatate si tot ce-si poate dori sufletul tau…
Multumesc din suflet, Andreea! Sunt uimit ca ai stat atat de mult timp sa citesti din paginile mele. Ma surprinde placut si ma bucura!
Faptul ca ti-au curs lacrimi citind acele randuri, inseamna ca ti-au vorbit.
Cat despre oamenii care i-am cunoscut sunt prietenii mei si sunt o parte din mine. Daca te referi la cei inchisi la culoare, ei sunt din Ghana. In rest, toti ceilalti sunt prieteni din Romania.
De un an sunt in Turcia si voi avea multi prieteni si aici…
Multa bucurie iti urez si tie!
interesant,,,pari o persoana minunata:)!
Multumesc mult!