26 Feb
Posted by fratele in Reflectii. Tag-uri:ochi, orbire. 5 Comentarii
| lena on Copilăria mea | |
| Lavi on Ţara arde, pompierii se c… | |
| fratele on Copilăria mea | |
| dejoc on Copilăria mea | |
| fratele on Primavara si astenia | |
| abodan on Primavara si astenia | |
| claudia popa on Vulpea si via | |
| roxana20 on Unde este Iubire… | |
| fratele on Copilăria mea | |
| justy on Copilăria mea | |
| justy on Copilăria mea | |
| Cyp on Optimist sau pesimist? | |
| fratele on prietenie si iubire | |
| senea15 on prietenie si iubire | |
| iulia on Ce vedeti? |
Tu eşti un Dumnezeu dificil. Niciodată nu pot să fiu în ordine cu tine. Nu se poate ghici niciodată poziţia justă faţă de tine. Proiectele noastre cele mai generoase devin totdeauna neadecvate în raport cu cerinţele tale. Facem lucruri pe care nu ni le-ai cerut. Şi neglijăm pe acelea pe care ni le-ai arătat în mod clar. Conjugăm cu plăcere verbul „a spune”. Iar tu înţelegi numai verbul „a face”. Îţi dăruim lacrimile noastre. Şi tu ai nevoie de mâinile noastre. Ne agităm pentru slava ta, încât riscăm să facem infarct. Şi tu preferi să ne vezi calmi, cu genunchii plecaţi, în tăcere, în ascultare, într-o atitudine contemplativă. Îţi oferim prudenţa. Şi tu aştepţi curajul nostru. Vorbim când ar trebui să tăcem. Şi ţinem gura închisă, când ar trebui să ridicăm glasul. Îţi punem la dispoziţie inteligenţa şi ştiinţa noastră. Şi tu ai nevoie de puţin mai multă inimă. Îţi punem la dispoziţie deşteptăciunea. Şi tu cauţi simplitatea. Credem că te cinstim cu o înfăţişare serioasă, reculeasă. Şi tu aştepţi cu nerăbdare să încolţească un surâs. Ne scandalizăm de răul din lume. Şi tu ne porunceşti să facem inventarul murdăriei din noi. Ne facem iluzii că te avem în biserică. Şi tu eşti pe stradă. Te căutăm printre cărţi. Și tu te ascunzi şi mergi să te întreţii cu cei mici. Practicăm caritatea. Și tu ne acuzi că neglijăm dreptatea. Ne străduim să fim în rânduială cu sărăcia. Și tu visezi să ne vezi amestecaţi în mijlocul săracilor. Ne concentrăm asupra principiilor. Și pe tine te interesează persoana. Facem tot ceea ce putem. Și tu te-ai postat la graniţa imposibilului. Cu adevărat eşti un Dumnezeu dificil. Aproape insuportabil în exigenţele tale. Excesiv în pretenţiile tale. Tu eşti un Dumnezeu imposibil. Ajută-ne, cel puţin, să nu confundăm voinţa ta cu lista lucrurilor pe care le-am hotărât noi, fără ca măcar să te consultăm pe tine, să fie cele pe care le vrei şi le doreşti tu. Ajută-ne să înţelegem că noi nu avem dreptul de a stabili ceea ce aştepţi tu de la noi...
Bloguieşte pe WordPress.com. Theme: SpringLoaded by the449.
Posted by claudia on 7 martie 2008 at 8:39 pm
:-*incredibil de frumoasa povestioara sau pilda…de cate sacrificii e in stare iubirea…ce n-as da eu sa intalnesc un baiat asa:))care ar face orice pt mine dar cel mai important sa ma iubeasca mult:*
Posted by dominic on 2 aprilie 2008 at 8:11 am
draga claudia,vei gasi..:))poate sunt eu acela:))glumesc!!!:)))
Posted by luminita on 16 aprilie 2008 at 10:09 am
SUPERB….cuvintele sunt prea putine pentru a exprima sentimentele pe care ti le transmite aceasta poveste…nu mai ramane nimic de spus…
Posted by Alexandru on 17 aprilie 2008 at 9:07 pm
Nu mi-am dat ochii, dar am vrut sa-mi dau sufletul… sa aibe ea grija de el si cu toate ca am spus tot ce aveam pe suflet si tot ce vroiam cu toata sinceritatea si seriozitatea… mi-a facut semn sa plec, sa ma intorc inapoi in cutiuta mea…. dureros
Posted by cristina on 26 aprilie 2008 at 8:43 am
alexandru…daca tu ai facut toate astea si ea nu a apreciat,inseamna ca nu te merita…ai rabdare vei gasi fata perfecta pentru tine,e acolo undeva si te asteapta…si cand se vor intamla toate astea vei vedea ca da…ea merita tot ce-i poti oferi,pana si sufletul tau…:Pcuraj!!!