Atentie, trecem strada
21 august 2009 la 1:39 pm (Comice)
Egalitatea între soți
20 august 2009 la 7:21 pm (De retinut)
În zilele noastre există un mare pericol pentru unitatea şi stabilitatea familiei, anume, faptul că femeia este din ce în ce mai puţin acasă, în mijlocul copiilor şi a ocupaţiilor familiare. Acest lucru se întâmplă sub pretextul emancipării femeii, considerându-se că dacă femeia face aceleaşi munci ca şi bărbatul, se realizează adevărata egalitate între sexe.
Deşi, în principiu, nu există muncă sau profesie pe care o exercită bărbatul şi pe care să nu o poată exercita şi femeia, dar, trebuie să recunoaştem, că sunt unele munci mai conforme cu aptitudinile şi firea bărbatului şi altele mai conforme cu aptitudinile şi firea femeii. A considera, însă, că femeia este emancipată şi promovată numai prin faptul că săvârşeşte activităţi pe care le săvârşea până acum numai bărbatul, sau prin faptul că ocupă funcţii pe care le ocupa până acum numai bărbatul este o tristă judecată:
- a construi motoare ar fi un lucru mai important decât a educa copii?
- a fi poliţist, primar sau altceva, ar fi un lucru mai nobil decât a dirija propria casă şi familie?
- a unge o maşină, ar fi o ocupaţie mai superioară decât aceea de a face curat în propria casă?
Dacă se consideră, că pentru femei, a fi egală cu bărbatul înseamnă a face muncile bărbatului, aceasta nu este egalitate ci masculinizare a femeii.
Un al doilea motiv pentru care femeia se îndepărtează de ocupaţiile familiei este dorinţa de egalitate şi independenţă economică. Prin crearea unei administraţii duble, fiecare având fiecare ceva al său, se distruge unitatea şi legătura iubiri care nu îngăduie ca în familie să existe ceva ,,al meu” şi ceva ,,al tău” ci totul trebuie să existe în comun. Nu înseamnă că femeia trebuie închisă neapărat între pereţii casei şi că trebuie interzisă activităţi în afara casei, căci, femeia nu este sclava bărbatului. Cu toate acestea misiunea esenţială a unei femei este de a fi mamă, deci, evident că în locul ei este în familie.
Femeia trebuie să aibă în vedere că a educa copiii e un lucru mai important decât a-i aduce pe lume; prezenţa mamei în familie este indispensabilă pentru dezvoltarea normală fizică şi psihică a copiilor.
Cine este mai mare în familie: bărbatul sau femeia? Întrucât sunt persoane, atât bărbatul cât şi femeia, se bucură de egalitate deplină: natura impune însă fiecăruia obligaţii diferite, pe care împlinindu-le, soţii se completează reciproc pentru binele copiilor şi a armoniei.
Gânduri de încurajare
19 august 2009 la 6:25 am (Reflectii)
Fie ca motivele tale de bucurie să fie mai multe decât nisipul mării şi binecuvântările mai multe decât stelele de pe cer. Îţi doresc prieteni adevăraţi care să te iubească aşa cum eşti . Îţi doresc să poţi vedea frumuseţe în orice lucru care te incojoara şi zâmbetul lui Dumnezeu în orice rază de soare. Îţi doresc să poţi aprecia viaţa din fiecare strop de ploaie şi frumuseţea oricărui nor gri de pe cer.
Lasă-L pe Dumnezeu să te îndrume, să te înveţe, să te mustre şi să îţi arate cât te iubeşte şi fii deschis la provocări. Fie ca fiecare îndoială şi teamă să fie urmată de pace şi linişte; şi în întuneric viaţa ta să lumineze mai tare decât luna noaptea . Cu fiecare nou răsărit de soare să ţi se facă tot mai dor de cer şi cu fiecare apus tot mai dor să îi vezi faţa Tatălui.
Iubeşte necondiţionat atunci când ţi se pare imposibil şi mai mult ca orice învaţă să te laşi iubit. Îţi doresc să ai parte întotdeauna de veselie şi râsete. Fie ca bucuria din inima ta să acopere orice dezamăgire şi zâmbetul să poată acoperi orice durere. Fie ca dragostea să acopere orice slăbiciune şi fiecare rană să îţi aducă înţelepciune.Orice încercare să te aducă mai aproape de Dumnezeu şi fiecare zi să îţi aducă mai multă iubire decât ziua ce a trecut. Îţi doresc să apreciezi îmbrăţişarea unui copil şi rugăciunea unui bătrân. Îţi doresc să îţi poţi lua din când în când câte o mică vacanţă şi să te poţi relaxa.
Când ţi se pare că nu-I mai auzi glasul, când poverile sunt prea mari, când rănile sunt prea adânci şi durerile prea mari, când dezamăgirea te însoţeşte şi rămâi cu un gust amar căci ai vrut să faci bine şi ai fost răsplătit cu rău, când te rogi şi Dumnezeu îţi spune să aştepţi, priveşte linia orizontului şi închide ochii… asculta foşnetul vântului şi cea mai frumoasă declaraţie de dragoste pe care numai El ţi-o poate face : “Te iubesc cu o iubire veşnică.” Îţi doresc să te poţi ruga oricând şi în orice circumstanţă. Îţi doresc să te poţi detaşa uneori de tot tumultul vieţii, de gălăgie şi agitaţie şi să îţi poţi regăsi gândurile, în linişte…
Îţi doresc să te poţi bucura de strălucirea din ochii cuiva atunci când îi faci o mică bucurie. Îţi doresc să poţi plânge din toată inima şi să laşi pe cel mai bun prieten să îţi şteargă lacrimile şi mai mult decat orice lasă-i pe alţii să te înveselească şi să te facă să zâmbeşti (nu uita să apreciezi acest lucru). Îţi doresc să nu te simţi niciodată singur.
Îţi doresc să te poţi încrede în promisiunile lui Dumnezeu mai ales atunci când nu ai speranţă şi nu poţi să înţelegi planul Lui pentru viaţa ta. Îţi doresc să poţi să nu judeci înainte să cunoşti, şi să nu acuzi înainte să asculţi.
Îţi doresc să nu te ascunzi în spatele numelui şi meritelor tale ci să poţi răspunde cu inima.
Mai mult ca orice : Fie ca El să te binecuvînteze şi alţii să fie binecuvântaţi prin tine!
Timpul
17 august 2009 la 8:33 pm (Poezii)
Cand se vorbeste de “un timp“
Ne identificam prin asteptare;
E ca si cu un anonim,
Ce nu-si semneaza a lui scrisoare.
Timpul, cu-a lui continuitate
Iti lasa-n ganduri urme adanci.
Dar zi de zi el insa, poate
Sa stearga valurile lungi.
In timp, tu poti sa intelegi,
Ce ai in sufletul pustiu.
Si pas cu pas, tu poti sa legi
si sa ingropi, tot ce-a fost viu!
Sa astepti?…iti pare o vesnicie!
Sa crezi in timp?…e si mai greu!
Dar totusi, numai timpul stie,
Sa coase fir cu fir mereu.
Te uiti in timp si definesti
Al tau trecut si-al tau prezent.
Si constient marturisesti,
Ca ai uitat, ce-a fost urgent.
O! Cate-n timp nu se mai schimba,
de n-ai putere sa opresti,
nici chiar o vorba pe-a ta limba!
Sa crezi in ea, s-o implinesti!
De n-ar fi totul trecator,
Ti-ai intelege al tau drum?
Cand este asa de uimitor,
Cum visul se preface-n scrum.
In timp ti se arata o poarta,
Pe care tu sa o deschizi.
De simti ca-i calea adevarata?!
Tot ce a fost?! Poti sa inchizi!
M. L. Paula
Spirit de luptator
28 iulie 2009 la 11:51 am (Reflectii)
Aseara am vazut acest film ”Spirit de luptator” (Peaceful Warrior), pe care il recomand la toata lumea. Cu siguranta ca acest film poate spune ceva oricui…
Filmul se rezuma la o parte din viata unui gimnast care sufera un accident grav de motocicleta si ii este interzisa participarea in concursuri, dar intalneste o persoana deosebita care il antreneaza pentru a redeveni ce a fost.
Dan Millman (Scott Mechlowicz) este un gimnast care viseaza sa castige o medalie la Olimpiada, a carui lume se rastoarna cand intalneste un strain misterios numit Socrates (Nick Nolte). Socrates detine puterea de a ajunge la noi niveluri ale puterii si intelegerii. Dupa ce sufera un accident, cu ajutorul lui Socrate si al unei tinere, Joy (Amy Smart), Dan descopera ca trebuie sa invete multe si sa uite si mai multe inainte de a putea deveni un luptator impacat cu sine insusi.
Mi-a placut foarte mult filmul, așa incat am retinut o pare din dialoguri între Socrate si Dan:
- Toată lumea îți spune ce să faci și ce e bine pentru tine. Nu vor ca tu să-ți găsești propriile răspunsuri. Vor ca tu să le crezi pe-ale lor. Vreau să încetezi să mai obții informații din afara ta și să începi să le obții din interior. Oamenilor le e frică ce ceea ce se afla înăuntru și ăla e singurul loc unde vor găsi ce au nevoie.
*****************
- Dacă ți-aș spune că în ceea ce te antrenezi îți implică și viața? Să-ți dezvolți istețimea pentru a dezvolta mecanismul corect la momentul potrivit și la locul potrivit.
*****************
- Du gunoiul.
- Du-te tu și du gunoiul.
- Gunoiul este aici sus (din cap). Asta e prima parte din antrenamentul tău. Să înveți să elimini tot ce nu ai nevoie. Dă gunoiul afară. Gunoiul este singurul lucru care te împiedică în realizarea scopului în acest moment. Aici. Acum. Și când ești cu adevărat aici și acum, vei fi uimit de ceea ce poți face și de cât de bine o poți face.
*****************
- Antrenamentul tău se poate muta acum către o nouă arenă, o arenă în care să-ți găsești răspunsurile din interior. Stai jos aici până când vei avea să-mi spui ceva valoros.
- Și care ar fi?
- Nu vreau să aud nimic de la tine, până când în interior nu ai ceva valoros de oferit.
- Asta-i tot?
(După un timp de gândire) – Mânie, ură, violență, toate sunt doar frici. Frica și nu banii reprezintă rădăcina tuturor relelor.
(După un timp de gândire) – Dacă împrumuți cuiva 20 de dolari și nu mai vezi niciodată acea persoană, probabil că merită.
(După un timp de gândire) – Oamenii care sunt cel mai greu de iubit sunt de obicei cei care au nevoie de mai multă iubire.
(După un timp de gândire) – Niciodată nu poți să spui că nu se întâmplă nimic. Nu există momente obișnuite.
- Bine ai revenit.
*****************
- Tot ce trebuie să faci este să fii conștient de alegerile tale, și responsabil pentru acțiunile tale. Fiecare acțiune are prețul și plăcerea sa. Recunoscând ambele laturi, un războinic devine… obiectiv și responsabil pentru acțiunile sale.
*****************
- Moartea nu înseamnă tristețe. Lucrul cel mai trist este faptul că majoritatea oamenilor nu trăiesc deloc.
*****************
- Un războinic nu renunță la ceea ce iubește. El își găsește iubirea în ceea ce face. Războinic nu înseamnă perfecțiune, sau victorie, sau invulnerabilitate. E vorba despre vulnerabilitate absolută. Acesta este adevăratul curaj.
- Ce fel de antrenament crezi că aș putea face? Tocmai am avut un accident.
- Accidentul este antrenamentul tău. Viața înseamnă alegere. Poți să alegi să fii o victimă sau orice dorești și-ți place.
- Și să ignor ce mi s-a întâmplat?
- Un războinic acționează. Doar un prost reacționează.
- Și dacă n-am să pot face?
- Acesta e viitorul. Dă-i drumul.
- Ei bine, de unde să începem?
- Nu e vorba de început sau de sfârșit, ci doar de făcut.
*****************
- Dacă nu obții ceea ce dorești, suferi. Și chiar dacă obții exact ceea ce dorești, tot suferi, pentru că nu ești în stare să o păstrezi pentru totdeauna.
*****************
- Viața are doar trei reguli și deja le știi.
- Paradoxul, umorul și schimbarea.
- Paradoxul.
- Viața e un mister. Nu risipi timpul, încercând să o înțelegi.
- Umorul.
- Să ai întotdeauna simțul umorului, în special față de tine. Eo forță cum nici nu-ți imaginezi.
- Schimbarea.
- Să știi că nimic nu ramâne la fel.
Un simplu obiectiv
23 iulie 2009 la 8:37 pm (Comice)
In campus cu tinerii la Pralea
23 iulie 2009 la 8:27 pm (Fotografii)
Ca in fiecare an, avem intalnirea anuala a tinerilor nostrii. Anul acesta campusul s-a organizat la Pralea. Era sa pierd momentul acesta, important pentru mine, caci s-ar putea sa fie ultimul, dar am facut tot posibilul si am ajuns. Bucuria mea a fost mare, dar mai mare a fost a tinerilor mei sa fiu si eu intre ei. A fost chiar frumos. Totul a decurs minunat, cu intalniri si discutii pe grupuri, dar si momente distractive si artistice: carnaval, foc de tabara… Mentionez ca anul acesta au fost prezenti 150 de tineri cu tot cu responsabili, din opt localitati: Targu-Trotus, Luizi Calugara, Prajesti, Galati, Husi, Halaucesti, Buruienesti si Nisiporesti. Iata cateva momente impreuna…
(Daca doriti sa vedeti imaginea la dimensiunea normala, dati click pe imagine)
Domul din Milano
23 iulie 2009 la 8:07 pm (Fotografii)
Am reusit sa ajung si la Milano. Am vrut de mult sa ajung aici, special sa vad Domul. Am azit ca e cel mai frumos, cel putin din Europa, dar nu am crezut ca e chiar atat de fumos. Cand l-am vazut nu gaseam cuvantul potrivit sa ma exprim. E splendid… Dupa ce l-am vizitat, destul de bine si deasupra, pe acoperis, am zis: ”Cum de a putut omul sa constuiasca asa ceva?” Pur si simplu ramai fara cuvinte in fata unei asemenea frumuseti. Iata cateva imagini…
Putin din lateral
Din fata
In interior
De pe acoperis
Aquilla ca dupa razboi
23 iulie 2009 la 7:40 pm (Fotografii)
Anul acesta mi-am luat concediul, ca de obicei, la Gabicce Mare (Italia). In acest timp am avut ocazia sa vizitez mai multe orase, printre care se numara si Aquilla. Am fost acolo pentru ca am cativa colegi care activeaza in aceasta zona, dar si pentru a vedea cum arata orasul dupa cutremur. Am ramas uimit de ce a putut sa faca un cutremur dintr-un oras. Era exact ca dupa razboi. Era, parca, un oras bombardat. Colegii mei dorm in cort. Mai rau este ca acesta situatie va mai dura circa un an. De cand a inceput marele cutremur, in ziecare zi sunt cutremure, binenteles de intensitate mai mica, de aceea, autoritatile nu permit celor afectati sa mai doarma in locuintele lor. Va prezint cateva imagini…
”Locuinta” colegilor mei
In interiorul cortului
Reconstructia orasului
Alte imagini socante
Centura de siguranta
6 iunie 2009 la 7:44 pm (Comice)
Consiliul National de Securitate al Drumurilor a efectuat testari multiple ale unui nou design privind centura de siguranta.
Rezultatele demonstreaza ca numarul accidentelor este redus cu mai mult de 45% atunci cand centura de siguranta este instalata corespunzator.
Instalarea corecta a acesteia poate fi vizualizata in cele ce urmeaza.




































